CFR CĂLĂTORI A RĂMAS CU UN SINGUR VAGON RESTAURANT FUNCŢIONAL

Atitudinea unor angajaţi ai CFR Călători, care au preferat să bage în propriile buzunare tot ce încasau de la clienţi, declarând pierderi, a făcut ca în momentul de faţă pe căile ferate române să mai circule un singur vagon restaurant al societăţii de stat.

Anul trecut, România liberă avertiza asupra pericolului dispariţiei acestui serviciu la bordul trenurilor, în condiţiile în care la vremea respectivă mai circulau doar şase vagoane restaurant. Între timp, numărul lor s-a redus la două, dintre care unul este la reparaţii, iar cel de-al doilea este ataşat la trenul Interregio Dacia, Bucureşti-Viena şi retur.

Cum însă legătura cu Viena este asigurată de două garnituri (una dus, una întors), vagonul respectiv este ataşat doar la una dintre ele. În compunerea celeilalte se află doar un vagon de clasa a doua, care are la un capăt amenajat un spaţiu tip bar, cu câteva scaune înalte, unde poţi să bei o cafea, un suc sau o bere şi să mănânci un sandwich sau nişte chipsuri.

Este vorba de aşa-numitele vagoane „BR“, unde B vine de la faptul că este de clasa a doua, iar R de la restaurant. CFR Călători are deja în dotare 33 astfel de vagoane produse la Arad și care fac parte din compunerea trenurilor, inclusiv a unora spre litoral.

Nu  mai avem trenuri Intercity

Vagoanele-restaurant clasice erau denumite de ceferişti „VR“ şi aici puteai să stai civilizat la masă şi să mănânci o friptură. Evident, în cazul „VR“ valoarea adăugată era mult mai mare decât la „BR“, iar profitul ar fi trebuit să fie pe măsură.

În urmă cu câţiva ani, mai toate trenurile spre litoral, de exemplu, erau dotate în sezon cu vagoane-restaurant, ca şi cele de tip Intercity. Între timp însă, şi aceste categorii de trenuri au dispărut, din cauza lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare cu fonduri europene, care generează întârzieri semnificative. În aceste condiţii, CFR Călători nu mai putea asigura viteza medie de deplasare de 50 km/oră prevăzută de normele europene.  Aşa se face că, de doi ani de zile, România este singura ţară europeană care nu are trenuri Intercity.

Revenind la vagoanele-restaurant, fără a generaliza, rețeta „succesului“ unor angajați ai CFR Călători era cât se poate de simplă: preluau marfa de la societate, în mod oficial, dar nu o scoteau la vânzare. Clientului îi erau oferite berea sau vinul cumpărate de la supermarket sau chiar angro, iar diferența ajungea în buzunarul ceferistului.

Fără loc de muncă

Angajaţii CFR Călători angrenaţi în această activitate se plâng acum că riscă să rămână fără locuri de muncă. „Să vină cu bani în plus, cu încasări, și atunci putem reanaliza situația“, declara pentru „România liberă“ directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes. În afirmaţia făcută anul trecut, Szentes recunoștea că pe anumite rute, la trenurile de zi care circulă pe distanțe mari, ar fi nevoie de vagoane-restaurant, ca și spre și dinspre litoral, însă preciza că nu poate subvenţiona la nesfârşit o activitate falimentară în acte.

Cușetele și vagoanele de dormit sunt profitabile

Până în vara lui 2012, vagoanele-restaurant, cele de dormit și cușetele erau administrate de societatea CFR Gevaro, filială a CFR Călători, care de-a lungul timpului mai purtase numele de Romvared și Varored. Acum cinci ani, Gevaro a fost „înghițită“ de CFR Călători, care a preluat „la centru“ coordonarea acestor activități. Și când funcționa de sine stătător CFR Gevaro nu avea profit din activitatea de alimentație publică.

Pierderile vagoanelor-restaurant erau acoperite de profiturile înregistrate la vagoanele de dormit și cușetă. CFR Călători are în inventar 227 astfel de vagoane, din care folosește maximum 160 în sezon și 100 în extrasezon. În vreme ce vagoanele-cușetă, unde, evident, prețul biletului este mai mic, au toate aer condiționat, nu același lucru se poate spune despre vagoanele de dormit – doar 30 dintre acestea erau dotate cu climatizare.

De la premianți, la perdanți

„Defuncta“ CFR Gevaro nu ducea lipsă de bucătari iscusiți. Dovadă stă faptul că, trei ani la rând, între 2005 și 2007, compania românească a câștigat Marele Premiu la „Grand-Prix-ul Vagoanelor-Restaurant“. În ultimul an de participare, în 2007 la Budapesta, CFR Gevaro a reușit să-și adjudece Marele Premiu chiar dacă juriul era predominant maghiar, iar la competiție participau și vagoanele-restaurant ale căilor ferate ungare, MAV. Cu purcei de lapte la proțap și alte preparate tradiționale românești, totul „asezonat“ de un taragotist-șef de gară la Sighetu Marmației, succesul echipei noastre a fost garantat. Acum, după nouă ani, vagoanele ruginesc în depouri.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.